Pe o margine de gand privesc cum trece timpul sau poate doar noi trecem prin el.


 

Pe o margine de gand privesc cum trece timpul sau poate doar noi trecem prin el. 

Fiecare om este o poveste gravata in piatra, insa de cele mai multe ori suntem doar urme gravate in nisip. Secunde goale umplute cu zbuciumul amintirilor, cu lacrimi de roua din zori, despart noaptea de zi.

 Timpul aduna prin camari parasite de suflet clipe indepartate, iar inima canta uneori  doar taceri si nelinisti, la o margine de lume. Ar trebui sa dam vise sperantelor, sa inflorim in roua diminetii floarea iertarii, in culori de curcubeu, caci stelele s-au rugat pentru a noastra fericire. 

In fiecare dimineata sa incercam sa aprindem cu soare sperantele, vise cazute in iarba, sa ne scuturam aripile din care sa cada dezamagirile si lacrimile, cu care oamenii ne-au impovarat uneori sufletul. Au plecat din viata noastra lasand doar amintiri concentrate in simple si puternice cuvinte: viata, iubire, durere, menire, esec, triumf, moarte. In ele se afla înscrise rosturile lumii, umbrele zorilor invartind zilele fara numar, prin care timpul trece nemilos sau poate doar noi trecem prin el.

Comentarii